AVIZ
referitor la proiectul de Ordonanță pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și cartea electronică de identitate
Analizând proiectul de Ordonanță pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și cartea electronică de identitate, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr. 32 din 27.01.2023 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr. D80/27.01.2023,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, cu completările ulterioare, şi al art. 33 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ, cu modificările ulterioare,
Avizează favorabil proiectul de ordonanță, cu următoarele observații și propuneri:
1. Proiectul de ordonanță are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și cartea electronică de identitate.
Potrivit Notei de fundamentare, intervențiile propuse vizează „introducerea la nivel național a actelor de identitate (Cartea Electronică de Identitate și Cartea de Identitate Simplă) într-un format capabil să asigure respectarea standardelor de securitate pentru cărțile naționale de identitate emise la nivel național pentru a permite exercitarea dreptului la libera circulație în spațiul Uniunii Europene a cetățenilor români”. Totodată, se urmărește „asigurarea unor condiții tehnice care să conducă la costuri reduse de conformare pentru cetățeni în interacțiunile acestora cu instituțiile statului pentru obținerea actelor de identitate”, precum și „crearea condițiilor tehnice pentru dezvoltarea infrastructurilor care să permit accesul facil al cetățenilor la serviciile de e-guvernare și e-business prin utilizarea cărților electronice de identitate cu autentificare digitală și semnătură digitală încorporate”.
Prin obiectul său de reglementare, proiectul de ordonanță se încadrează în domeniul prevăzut de art. 1 pct. IV. 4 din Legea nr. 365/2022 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.
2. Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.
3. Din punct de vedere al dreptului european, proiectul de act normativ de faţă cade sub incidenţa politicii europene ce se integrează Spaţiului de libertate, securitate şi justiţie, în domeniul - Libera circulaţie a persoanelor.
Din perspectiva aderării țării noastre la Uniunea Europeană, necesitatea introducerii unui nou format a devenit stringentă ținând cont de prevederile Art. 4 alin. (3) din Directiva 2004/38/CE[1] a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE, cu modificările și completările ulterioare, transpusă în dreptul intern prin prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
La nivelul dreptului european derivat, în raport de obiectul specific de reglementare al proiectului analizat, prezintă incidență directă dispozițiile Regulamentului (UE) 2019/1157 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație, care are ca obiectiv general uniformizarea diferențelor semnificative între nivelurile de securitate ale cărților de identitate naționale eliberate de statele membre propriilor cetățeni.
Fără a constitui transpunerea unui document juridic european și neavând drept finalitate crearea cadrului normativ necesar punerii directe în aplicare a prevederilor regulamentului menționat supra, obiectivele proiectului de act normativ supus spre avizare vizează: introducerea la nivel național a actelor de identitate (Cartea Electronică de Identitate și Cartea de Identitate Simplă) într-un format capabil să asigure respectarea standardelor de securitate pentru cărțile naționale de identitate emise la nivel național pentru a permite exercitarea dreptului la libera circulație în spațiul Uniunii Europene a cetățenilor români; asigurarea unor condiții tehnice care să conducă la costuri reduse de conformare pentru cetățeni în interacțiunile acestora cu instituțiile statului pentru obținerea actelor de identitate dar și crearea condițiilor tehnice pentru dezvoltarea infrastructurilor care să permit accesul facil al cetățenilor la serviciile de e-guvernare și e-business prin utilizarea cărților electronice de identitate cu autentificare digitală și semnătură digitală încorporate.
4. La art. I pct. 1 la textul propus pentru art. 3 alin. (1), menționăm că abrevierea „D.G.E.P.” trebuie redată și in extenso, fiind la prima utilizare in cuprinsul actului normativ.
În acest context, este de analizat dacă, pentru corelare cu textul propus, intervențiile legislative nu trebuie să vizeze și alin. (2) al aceluiași articol precum și art. 2 alin. (2) din actul normativ de bază care fac referire la D.E.P.A.B.D.
5. La art. I pct. 3, la textul propus pentru art. 6 alin. (3), menționăm că doar alin. (3) al art. 22 din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare face referire la generarea codurilor numerice personale. În plus, acest element structural se referă la modalitatea de generare și nu la „condițiile” generării. Pe de altă parte, nu este clar dacă prin sintagma „mijloace informatice” se are în vedere „S.I.I.E.A.S.C.” la care face referire alin. (11) al art. 6, introdus prin pct. 2 al art. I.
Prin urmare, pentru claritatea normei sugerăm reanalizarea acesteia sub aspectele menționate.
La alin. (4), sintagma „Pentru situațiile în care C.N.P. nu a fost generat potrivit alin. (3) sau acestea au fost epuizate” este lipsită de previzibilitate fiind necesară reanalizarea și, eventual, detalierea normei.
6. La art. I pct. 5, la norma propusă pentru art. 9 alin. (3), sintagma „prin mecanisme informatice” este lipsită de claritate. De asemenea, sintagma „sisteme administrate de instituții ale administrației publice centrale” este lipsită de precizie. Sugerăm reformularea textului.
7. La art. I pct. 6, la textul propus pentru art. 9 alin. (31), formularea „prin proceduri automate (...) din documentele prezentate de persoana interesată” pare a fi contradictorie. Sugerăm reanalizarea normei.
8. La art. I pct. 7, semnalăm că norma propusă pentru art. 9 alin. (5), prin care se dispune reglementarea prin hotărâre a Guvernului a unor aspecte la nivel primar, de domeniul legii, este susceptibilă de neconstituționalitate, fiind contrară dispozițiilor art. 108 alin. (2) din Constituție potrivit cărora „Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor”. În acest sens, apreciem că sunt aplicabile, mutatis mutandis, următoarele considerente reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 62/2018: „o asemenea hotărâre a Guvernului depășește rolul său constituțional de strictă aplicare și detaliere a normei legale – de rang superior-deoarece, prin conținutul său, reglementează în mod direct și distinct noi destinatari ai unor exceptări de la aplicarea regimului legal al guvernanței corporative a întreprinderilor publice, având, în definitiv, același obiect de reglementare ca și legea examinată în prezenta cauză”.
9. La pct. 8 intervenția legislativă propusă trebuie disjunsă în două puncte distincte, câte unul pentru fiecare element structural modificat. Pe cale de consecință, punctele subsecvente se vor renumerota în mod corespunzător.
10. La art. I pct. 13, la norma propusă pentru art. 141 alin. (1), sintagma „cazuri deosebite care impun celeritatea eliberării” este lipsită de previzibilitate, fiind necesară reformularea textului.
11. La art. I pct. 27, la norma propusă pentru art. 18 alin. (3), abrevierea „s.p.c.l.e.p.” trebuie redată in extenso.
12. La art. I pct. 28, pentru coerența exprimării, norma propusă pentru art. 19 alin. (1) lit. k) trebuie reformulată.
13. La pct. 30 intervenția legislativă propusă trebuie disjunsă în două puncte distincte, unul pentru modificarea părții introductive a alin. (2) iar altul pentru modificarea lit. b) și c). Pe cale de consecință, punctele subsecvente se vor renumerota în mod corespunzător.
14. La art. I pct. 35, la textul propus pentru art. 23 alin. (11), sintagma „în orice altă situație similară în care nu mai poate exercita controlul asupra actului de identitate electronic” nu este previzibilă. Sugerăm menționarea expresă a situațiilor avute în vedere. Pe de altă parte, este de analizat dacă norma nu reprezintă un paralelism legislativ cu norma propusă la pct. 36 pentru alin. (2) al aceluiași articol.
15. La art. II, întrucât, norma propusă conține dispoziții finale, aceasta trebuie plasată în finalul proiectului.
Pe de altă parte, semnalăm că o parte dintre dispozițiile propuse la art. I sunt aplicabile „începând cu data realizării condițiilor tehnice”. Prin urmare, pentru evitarea vidului legislativ, este necesară prevederea unor dispoziții tranzitorii, aplicabile până la data respectivă.
Totodată, pentru eficiența normei, apreciem că este necesar să se prevadă în ce constă realizarea condițiilor tehnice avute în vedere, ce acțiuni concrete trebuie realizate în acest sens, precum și termene de realizare.
16. La art. III, întrucât acesta cuprinde doar intervenții legislative de natura modificării, iar intenția de modificare a fost deja prevăzută în partea introductivă a articolului, la părțile dispozitive ale punctelor 1‑4 se va elimina sintagma „se modifică și”.
17. La art. IV pct. 3, la norma propusă pentru art. 23 alin. (1), sintagma „asigurarea infrastructurii tehnice necesare la nivel național” este lipsită de previzibilitate. Sugerăm detalierea normei.
18. Luând în considerare prevederile art. 70 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, este de analizat dacă în finalul proiectului nu ar trebui să fie inserat un articol distinct, care să cuprindă dispoziția de republicare a actului normativ amendat la art. I și III, cu următoarea formulare:
„Art. VI. După aprobarea prin lege a prezentei ordonanțe, următoarele acte normative vor fi republicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare:
a) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 12 octombrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta ordonanță.
b) Ordonanța Guvernului nr. 69/2002 privind unele măsuri pentru operaționalizarea sistemului informatic de emitere și punere în circulație a documentelor electronice de identitate și rezidență, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 15 septembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu modificările aduse prin prezenta ordonanță”.
PREȘEDINTE
Florin IORDACHE
București
Nr. 94/30.01.2023
[1]Art. 4 alin. (3) din Directiva 2004/38/CE prevede: „(3) Hotărând în conformitate cu legislația proprie, statele membre eliberează și reînnoiesc cetățenilor lor cărțile de identitate sau pașapoartele care le atestă cetățenia”.